miercuri, 27 aprilie 2011

”Sa cultivam si altceva - Goji ”

Un fruct de padure mai putin cunoscut la noi este Goji (Lycium Barbarum). Cotat ca cel mai puternic antioxidant din lume, este folosit pentru efectele sale atat ca aliment cat si in domeniile medicinei si al cosmeticii. Este de origine din Tibet si utilizat intens in medicina traditionala asiatica pentru intarirea sistemului imunitar, mentinerea sanatatii si prevenirea unor boli.

Face parte din aceeasi familie cu rosiile si cartofii si se adaptează bine la multe tipuri de soluri, rezistand atat la verile caniculare cat si la ierni friguroase. Planta Goji poate rezista iarna la - 15 gr. C si vara la 38-40 gr. C, deci un interval foarte larg, ca atare poate fi cultivata si in Romania.

Se cultiva primavara (aprilie) dar daca primiti puietii dupa sfarsitul lunii august, tineti-i peste iarna intr-o sera rece sau intr-un alt loc luminos si aerisit pana in momentul cultivarii.

Arbustul prefera soare din plin, dar accepta si umbrire partiala. Prefera un sol bine drenat si bogat, dar va creste eficient si pe soluri usor nisipoase. In niciun caz nu va tolera soluri grele predispuse la umiditate. De asemenea, are o tolerata buna la seceta, dar ar trebui acordata atentie la udare in primul sezon dupa ce a fost plantat afara. Creste in tufisuri de aproximativ 2 metri inaltime.

Florile rosii si decorative care apar vara sunt urmate de fructe mici, ovale, de culoare rosie-portocaliu. Pot fi recoltate pana la primul inghet. Fructa seamana cu o cireasa alungita si au gust dulce, usor amarui. Aroma goji este o combinatie dintre cirese, zmeura si curmale.

Proprietatile fructelor de goji au fost abia recent recunoscute de medicina moderna. Este al doilea fruct din lume ca si continut de vitamina C, contine mai mult beta-caroten decat morcovii si mai mult fier decat o friptura. Practic, micutul fruct insumeaza toate elementele necesare organismului uman. Miraculos, nu?

In Romania, goji se poate procura in prezent doar de la farmaciile naturiste, plafar si firma Goji Planet SRL. La Goji Planet, spre exemplu, 100 g de fructe uscate ambalate costa 14 lei.

Obtinerea unui astfel de pret merita efortul infiintarii unei culturi de goji in Romania, desi cred ca ar fi pionierat. Totusi in alte tari europene, cum ar fi Marea Britanie, goji se cultiva deja de cativa ani buni.

Zenobia Badescu
Sursa aici

Profitabilitatea produselor BIO

In pofida crizei economice, cultivatorii de produse agricole BIO din Romania sunt increzatori in viitorul acestui sector economic.
Unul dintre pionierii agriculturii biologice din Romania, Aurel Petrus, un agricultor de 49 de ani din satul Stefan cel Mare, situat la 100 de kilometri est de Bucuresti, sustine ca "Viitorul este biologic".
Agricultorul a inceput in 2000 si in prezent supravegheaza 1.300 de hectare de culturi de grau, porumb, floarea soarelui, soia, plante medicinale, hamei si lucerna. Aurel Petrus are 18 angajati permanenti si numerosi muncitori sezonieri si terenurile in arenda a peste 500 de persoane.
Afacerile merg bine: 500.000 de euro este cifra de afaceri pe 2009 si este profitabil. Cea mai mare parte a recoltei este exportata catre Germania si Austria, pentru ca in Romania nu exista uzine certificate pentru prelucrare.
Potrivit Ministerului Agriculturii, in 2009, 240.000 de hectare sunt destinate culturilor biologice. Peste 4.000 de fermieri inregistrati in 2009 au produs 261.000 de tone de produse bio.
Un alt exemplu de reusita in acest sector sunt sotii Mariana si Mihai Huzu care, fara sprijinul Uniunii Europene, s-au lansat in agricultura bio anul acesta. Pe parcela din jurul casei, situata in satul Plevna, (la 60 de kilometri de Bucuresti), ei cultiva rosii, " gogosari", ardei rosu tipic pentru Romania, vinete, busuioc si-au construit singuri o mica sera si isi folosesc magarul la lucrari.
Aceasta activitate le permite celor doi sa "traiasca mai bine" decat din meseriile anterioare, ea vanzatoare la un magazin de pantofi, iar el muncitor in constructii. "Este mult de lucru, dar suntem mult mai multumiti", explica acestia.
Societatea Ecolife Bio, infiintata de francezi, asigura distributia produselor acestora la supermarketuri, dar si la particulari care vin si cumpara direct legume de doua ori pe saptamana de la depozitul din Bucuresti.
Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele doua decenii. Grija fata de natura, delicatetea echilibrului natural, multitudinea de boli cu care omul se confrunta din ce in ce mai des, alimentele fara gust, industriale, toate acestea au dus la formarea unui curent din ce in ce mai puternic, curent ce doreste restabilirea unui respect fata de natura si a protectiei acesteia.
Suntem din ce in ce mai atenti la ceea ce mananc, la calitatea produselor pe care le folosim, fie ca sunt cosmetice, produse alimentare sau a celor folosite in casa, de la detergenti pana la banalul mar. Este normal ca acum, dupa ce am ajuns la un anumit standard de viata, nu foarte inalt, dar oricum decent, sa ne gandim nu numai la noi, cat si la mediul in care traim si la calitatea produselor pe care le folosim.
 Iata cateva afaceri din agricultura in care poti valorifica produse BIO: cultivarea legumelor in sistem ecologic, cultivarea plantelor medicinale si aromatice, cultivarea ciupercilor si cultivarea arbustilor fructiferi.
SURSA Idei de afaceri

200 de previziuni care vor zgudui lumea în anul 2020

Imposibil este, paradoxal, un cuvânt pe care, de-a lungul timpului, l-au folosit cel mai des oamenii de ştiinţă. Istoria descoperirilor a demonstrat, totodată, că „Imposibil” s-a dovedit de fiecare dată un verdict perisabil. Astăzi, golit de înţeles, cuvântul „Imposibil” se odihneşte în dicţionare.

Biotehnologie, Sănătate, Medicină: dictatura ingineriei genetice

1. Identificarea genomului pentru fiecare specie de plante sau animale va fi posibilă, ca şi controlul strict al numărului de exemplare pentru fiecare specie.
2. Ingineria genetică va aduce pe lume microorganisme apte să producă o serie de compuşi chimici foarte rari.
3. Manipulările genetice vor fi aplicabile şi organismelor complexe, cum ar fi câinele şi pisica.
4. Tipuri complet noi de plante şi animale vor fi obţinute prin inginerie genetică.
5. Alimentele manipulate genetic se vor regăsi în dieta diverselor categorii de bolnavi (carne cu principii medicale active, care poate înlocui diferite medicamente; iaurt cu nivelurile aminoacizilor corespunzătoare etapelor diferite ale sarcinii şi lactaţiei etc.).
6. Prevenirea cancerului, prin identificarea mecanismelor enzimatice prin care se declanşează maladia.
7. Identificarea tuturor mecanismelor biochimice şi a interacţiunilor cu mediul înconjurător care produc bolile va desfiinţa noţiunea de epidemie.
8. Apariţia vaccinului anti-HIV şi campanie reuşită de vaccinare a Africii.
9. Apă potabilă tratată va deveni norma obligatorie pentru ţările avansate şi va preveni apariţia unui spectru larg de boli (de la dereglările hormonale, la osteoporoză).
10. „Scanarea” genetică a oricărui tip de organism va permite identificarea şi prevenirea majorităţii maladiilor.
11. Descifrarea bazelor genetice, chimice şi fiziologice ale comportamentului uman ar putea conduce la vindecarea maladiilor psihice, dar şi la controlul creierelor (emotivitatea, învăţarea, memoria).
12.Stimularea artificială a plăcerii sexuale, ca terapie de substituţie pentru depresie şi majoritatea afecţiunilor psihiatrice.
13. Ameliorarea performanţelor umane, atât fizice, cât şi mentale, prin intermediul ingineriei genetice.
14. Descompunerea genelor şi a microsecvenţelor de ADN.
15. Introducerea datelor privind structura genomului va fi obligatorie în dosarul medical individual.
16. Sănătatea perfectă se va putea menţine până la vârsta de 80 de ani.
17. Proteze şi înlocuitori pentru majoritatea organelor şi a părţilor corpului. Organe noi, clonate din celule sănătoase.
18. Sisteme de diagnosticare a stării de sănătate – la domiciliu.
19. Sisteme alternative şi dispozitive pentru asigurarea maximului de confort pentru persoanele handicapate.
20. Dispozitive miniaturale pentru îmbunătăţirea activităţii vaselor de sânge, aflate sub controlul fiecărui bolnav.
21. Nervii artificiali şi senzorii conectaţi direct la sistemul nervos vor deveni un loc comun al neurologiei.
22. „Simţuri” noi, dezvoltate artificial, precum percepţia la distanţă şi telepatia.
23. Producerea sângelui artificial va duce la înlocuirea transfuziilor clasice.
24. Fişa medicală completă pentru fiecare individ va fi posibilă prin stocarea datelor pe o cartelă magnetică minusculă.
25. Plasturi cu microcip vor determina dozele de medicamente administrate electronic.
26. Pentru astronauţi, soldaţi sau pentru cei care lucrează în locuri izolate, vor exista alimente concentrate, pe bază de enzime.
27. 60% din populaţia globului se va hrăni conform dietelor elaborate de computer.
28. Alimentele vor avea coduri de bare care să indice caloriile, grăsimile, colesterolul etc.
Mediu & Energie: pagini de roman SF
29. Managementul global al mediului (operaţiuni de ingineria mediului pe suprafeţe uriaşe: oceane, păduri, deserturi etc.).
30. Eficientizarea managementului resurselor, cu accent pe reciclarea 100% a deşeurilor.
31. Combaterea în timp real a cataclismelor naturale: inundaţii, cutremure, alunecări de pământ ş.a.
32. Responsabilizarea şi dirijarea individului în sensul conservării mediului, prin programe la nivel mondial.
33. Apariţia unor contaminări radioactive cu valori superioare celor de la Cernobâl.
34. Controlul nivelului dioxidului de carbon la scară planetară.
35. Oraşe subterane, poluare zero.
36. Producerea curentă a ploilor artificiale.
37. Apariţia corporaţiilor globale de management al mediului.
38. Panouri solare multistratificate şi de mari dimensiuni, cu randament mai mare de 50%.
39. Conversia şi stocarea energiei solare sub formă de energie biochimică.
40. Generalizarea folosirii energiei solare în locuinţe.
41. Descompunerea şi filtrarea apei cu ajutorul luminii solare.
42. Centrale solare spaţiale.
43. Eficientizarea serviciilor, prin monitorizarea centralizată a tuturor consumurilor şi eliminarea pierderilor de reţea.

Materiale: polimerii inteligenţi

44. Îmbunătăţirea materialelor prin intervenţia la nivelul atomilor componenţi.
45. Polimeri cu o conductibilitate mai mare ca a cuprului, la temperatura camerei.
46. Materiale cu un indice de refracţie în câmp electromagnetic mai mic de 0,1.
47. Haine din materiale „inteligenţe”, care îşi modifică forma şi dimensiunile în funcţie de temperatură şi intemperii.
48. Materiale „inteligente”, cu senzori şi capacitate de a stoca informaţia.
49. Textile bune conducătoare de electricitate, ca premisă pentru noi sisteme de comunicare.
50. Membrane cu receptori, apte să transporte informaţia.
51. Materiale textile care vindecă pielea, elimină mirosurile, previn depresia.
52. Geluri polimerice ca înlocuitori ai muşchilor.
53. Fibre sintetice de diamant, de mare lungime, pentru industria de telecomunicaţii.
Tehnologie: maşini tot mai inteligente
54. Sisteme de multiprocesoare capabile să se monitorizeze singure.
55. Sisteme tridimensionale cu cel puţin zece niveluri de complexitate.
56. Conexiunea optică a microprocesoarelor.
57. Folosirea efectului cuantic în măsurarea fluxului de energie.
58. Sisteme logice integrate în care informaţia circula cu viteză de o picosecundă.
59. Reţele multidimensionale de semiconductori.
60. Noi tipuri de lasere cu semiconductori.
61. Lasere cu lungimi de undă de câţiva + (angstromi).
Transporturi: du-mă acasă, hidrogen!
62. Sisteme de autostrăzi integrate, sisteme de monitorizare transfrontalieră a traficului, de taxare şi de prevenire a criminalităţii rutiere.
63. Vehiculele vor circula preponderent cu energie generată de bateriile solare sau cu ajutorul hidrogenului.
64. Sisteme de propulsie nucleară pentru diverse vehicule.
65. Automobilele vor avea funcţii „inteligente”: acţionare şi control vocal, reglare automată a mediului din habitaclu în funcţie de starea de sănătate a şoferului, memorarea unor trasee şi reproducerea lor în sistemul de pilot automat.
66. Trenurile pe pernă de aer vor atinge viteze mai mari de 500 km/h.
67. Cargouri complet automatizate, apte să navigheze (cu propulsie electromagnetică), să acosteze şi să efectueze toate operaţiunile portuare numai cu ajutorul unui computer.
68. Avioane de pasageri cu viteze mai mari de 4 mach şi capacitate de peste 300 de călători. Spaţiul: a doua casă.
69. Numeroase staţii spaţiale vor fi plasate pe orbita Terrei.
70. Misiunile umane spre Marte vor fi regulate, iar pe Planeta Roşie va începe construirea de laboratoare de cercetare.
71. Vehiculele spaţiale vor deveni o realitate curentă.
72. Fabricile situate în spaţiul cosmic vor fi rentabile.
73. Pe Lună, va exista cel puţin o bază umană de dimensiunea unui orăşel.
Robotica: şi ei ne sunt fraţi! 74. Roboţii vor deveni o realitate cotidiană: acasă, în fabrici, în agricultură, în construcţii, în apă, în spaţiu, în spitale, în industria de divertisment.
75. Vor apărea creiere artificiale cu mai mult de 10.000 celule.
76. Nanotehnologia va fi o aplicaţie curentă a roboticii (roboţi microscopici vor fi folosiţi în medicină, în laboratoare, în industria de prelucrare a materialelor rare).
77. Incendiile vor fi detectate cu ajutorul vibraţiilor şi vor fi stinse de roboţi autonomi.
78. Majoritatea roboţilor vor căpăta aspect uman.
Computere & IT: universul 3D
79. Înlocuirea scenelor cu videowall-uri de dimensiuni gigantice.
80. Monitoare color de perete, imense, de mare claritate.
81. Monitoare color cu rezoluţie mai mare de 2000×2000 pixeli.
82. Monitoare cu diagonală de 51 cm, cu ecran plat de mare rezoluţie.
83. Ecrane panoramice cu diagonală mai mare de 254 cm şi contrast de 10:1.
84. Agende electronice cu contrast comparabil cu al celor de hârtie, care-şi păstrează contrastul şi după deconectarea de la sursa de energie.
85. Transmisiuni video în reţea cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea în timp real.
86. Poziţionarea corectă a sunetului oriunde în spaţiu.
87. Dezvoltarea interfeţelor audio-video individuale.
88. Televiziune tridimensională fără utilizarea ochelarilor speciali.
89. Conectarea computerului la diferite organe şi senzori biologici va fi o practică obişnuită.
90. Videoconferinţe în regim tridimensional.
91. Imaginile 3D transmise prin intermediul hologramelor vor reprezenta un canal de comunicare foarte popular şi ieftin.
92. Integrarea totală a echipamentelor audio, video şi de procesare a informaţiei.
93. Generalizarea accesului populaţiei la computere pentru majoritatea naţiunilor.
94. Alocarea individuală a spaţiului virtual va fi principala problemă a Internetului, care se va confrunta cu veritabile „ambuteiaje”.
Interfaţa om-maşină: Live Matrix
95. Folosirea mâinilor ca parte a interacţiunii cu monitorul va fi un procedeu mai popular decât clasicul keyboard.
96. Senzori biologici integraţi, ca soluţie de comunicare între om şi computer.
97. Comandă vocală a majorităţii echipamentelor, cu recunoaşterea amprentei vocale.
98. Microprocesor care distinge diferitele amprente vocale într-o conversaţie multiplă.
99. Senzori artificiali tactili, de gust şi miros, comparabili în fineţe cu cei umani, folosiţi în zonele de risc maxim (centrale nucleare, centre spaţiale, aeroporturi etc.).
100. Identificarea omului de către maşină fără contact direct, prin recunoaşterea gesturilor şi a limbajului trupului.
101. Dispozitiv portabil de traducere/retroversiune şi conversie simultană a limbajului analogic.
Memoria electronică: scoruri astronomice
102. Cipul de memorie de 100 TB.
103. Stocarea informaţiei cu o viteză mai mare de 1 GB/s.
104. Holografie cu raze X.
105. Accesarea memoriei computerului într-o nanosecundă.
106. RAM de 100 GB de dimensiuni infime.
107. Memorie moleculară cu densitatea de 1 TB/cm2.
108. Accesul la o bază de date de 1 TB în 10 secunde.
109. Carduri optice de stocare a imaginilor.
110. Stocarea tuturor tipurilor de date pe acelaşi suport.
Procesarea informaţiei: creierul electronic
111. Suporturi electronice sensibile la căldură, lumină, sunet şi la câmpuri electromagnetice.
112. Computere cu viteza de 10 TFLOPS (TFLOPS: Trillion Operations per Second – un trilion de operaţii pe secundă).
113. Procesarea tridimensională a imaginilor la o rezoluţie de 500×500 pixeli.
114. Alarme bazate pe identificarea erorilor umane.
115. Noi limbaje analogice.
116. Tehnologii care imită procesele creierului.
117. Neurocomputere optice.
118. Computere cu 1.000 de milioane de procesoare.
119. PC-uri cu frecvenţa de ceas mai mare de 100 GHz.
120. Computere care îşi scriu singure programele de software.
121. Viteza de procesare încă va constitui o problemă pentru unele aplicaţii.
Marea conversiune: fibra optică
122. Conexiuni optice simultane pentru 10.000 de terminale video tridimensionale interactive.
123. Reţea broadband globală pe bază de fibre optice.
124. Sistemele optice se vor putea interconecta în mai puţin de 1 picosecundă.
125. Transmisii audio cu viteză de 2,4 kB/s şi o calitate analogă unei convorbiri telefonice.
126. Canale multiple de peste 100 GB/s, încorporate unei singure fibre optice.
127. Bancomatele electronice vor fi înlocuite cu versiuni fotonice.
128. Bateriile din litiu vor fi înlocuite cu „celule de energie” de zece ori mai puternice.
129. Transmisii la distanţă mare, cu valori de peste 1 TB/s.
130. Noi tehnologii de comunicare, dezvoltate pe baze analogice, cu ajutorul fibrelor optice.
131. Detectarea undelor gravitaţionale cu ajutorul interferometrului cu laser.
Afaceri: banii electronici
132. Utilizarea banilor electronici la nivel global va însemna înlocuirea în proporţie covârşitoare a bancnotelor şi monedelor.
133. Banii de hârtie se vor folosi în special în tranzacţiile de pe piaţa neagră.
134. Numărul companiilor virtuale îl va depăşi pe cel al celor organizate tradiţional.
135. Folosirea intensivă a unor modele alternative în managementul afacerilor.
136. Existenţa unor companii virtuale cu minimă implicare umană.
137. Monitorizarea universală a tranzacţiilor comerciale.
Educaţie: învăţarea subliminală
138. Generalizarea conceptului de învăţare permanentă.
139. Învăţarea la distanţă va constitui principala formă de învăţământ la nivel global.
140. Interacţiunea cu sisteme de învăţământ universale va fi posibilă la domiciliu, în limba naturală.
141. Echivalarea în limbajul comun a cunoştinţelor din domeniile ştiinţifice cele mai avansate (fizică nucleară, cuantică etc.) va face posibilă introducerea acestora ca materii în clasele primare.
142. Sistemele noi de învăţare şi de dobândire a feluritelor abilităţi intelectuale vor fi aplicate diferenţiat elevilor. Vor exista şcoli cu un singur elev şi şcoli în care fiecărui elev îi va corespunde un (grup de) profesor(i).
143. Vor exista şcoli virtuale, în care vor învăţa elevi ce se află în locuri diferite pe glob.
144. Sistemele avansate de decriptare a textelor şi imaginilor vor fi eficiente, indiferent de sursa care le generează.
145. Bibliotecile electronice în reţea broadband vor fi principala sursă de documentare pentru elevi şi studenţi.
146. Şcolile vor avea „profesori” electronici.
147. Învăţarea subliminală va progresa semnificativ şi va fi folosită de guverne în scopuri propagandistic
Societatea, re-creată pe web 148. Toate produsele vor fi standardizate electronic.
149. Locuinţele vor fi personalizate şi vor fi construite separat, în fabrici speciale.
150. Echipamentele electronice vor fi disimulate în pereţi.
151. Televizoarele şi radiourile se vor seta singure conform opţiunilor proprietarului.
152. Oglinda din baie va scana fata şi va recomanda tratamentele cosmetice corespunzătoare.
153. Băile vor decide singure temperatura apei şi gradul de umplere a căzii.
154. Bucătăriile vor funcţiona fără intervenţia omului, oferind meniuri complet procesate.
155. Comerţul electronic va tinde să înlocuiască toate tipurile tradiţionale de cumpărături.
156. Supermarketurile nu vor mai avea case de marcat; fiecărui cumpărător i se vor contoriza articolele achiziţionate, prin intermediul unui dispozitiv integrat ceasului de mână.
157. Deciziile la nivel naţional se vor lua pe baza unor referendumuri electronice.
Clone & senectute
158. Persoanele în viaţa de la care s-au prelevat celule pentru clonare vor putea solicita până la jumătate din drepturile şi avantajele financiare ale clonelor lor.
159. Va exista sistem juridic alternativ pentru clone.
160. Drepturile de proprietate intelectuală vor fi prelungite la 100 ani după decesul titularului.
161. Vârsta medie, în ţările avansate, va fi de 41 ani.
162. 20% din populaţie va avea peste 65 ani.
163. Vârsta de pensionare va ajunge la 75 ani.
164. Cheltuielile pentru sănătate vor reprezenta 9% din buget, jumătate din suma fiind alocată pensionarilor.
165. Pensiile de stat vor fi acordate numai persoanelor care necesită asistenţă socială.
166. Fondurile private de pensii vor învesti banii în afaceri globale, beneficiarii fiind informaţi zilnic despre rentabilitatea investiţiilor.
167. Clasa de mijloc va munci mai puţine ore pe săptămână şi va beneficia de mai multe facilităţi de petrecere a timpului liber.
168. Ziarele electronice le vor înlocui pe cele de hârtie.
169. Presa va fi accesibilă pe ecranul ceasului şi pe videofon.
Noile megatendinţe
170. Populaţia globului va depăşi 7,5 miliarde oameni.
171. Toate fiinţele, produsele sau activităţile vor avea coduri numerice.
172. Toate transmisiile de date vor fi codificate.
173. Engleza va deveni limba universală, fiind vorbită de 70% din populaţia planetei.
174. Cultura populară se va dezvolta pe internet şi nu va fi influenţată de deciziile guvernelor.
175. Dependenţa de computer va constitui o problemă socială importantă.
176. În majoritatea ţărilor, alegerile se vor desfăşura online.
177. Înlocuirea muncitorilor de către maşini va conduce la apariţia unei culturi protestatare antitehnologice.
178. Corporaţiile vor avea putere mai mare decât guvernele.
179. Comunităţile virtuale cu răspândire planetară se vor înmulţi.
180. Unele comunităţi cibernetice (cibernatiuni) vor avea o putere economică semnificativă, ameninţând să înlocuiască sau să concureze comunităţile statale tradiţionale.
181. Mulţi oameni vor avea dublă naţionalitate: naturală şi cibernetică.
182. Internetul se va îmbogăţi cu noi domenii, apărând adrese transnaţionale precum: .san (sănătate), .safe (asigurări).
183. Publicitatea şi industria de divertisment vor genera un unic produs de comunicare, a cărui difuzare se va reorienta spre web.
184. Religia va tinde să fie înlocuită de schimburile de idei ale comunităţilor de pe web, în chip de forme ale unei spiritualităţi ecumenice.
185. Uniunea Europeană va fi formată din 37 de state, inclusiv din afară Europei (Israel, Asia Centrală).
186. Economia europeană o va depăşi pe cea a Statelor Unite.
187. Prin admiterea Turciei şi a altor ţări, Uniunea Europeană va număra 100 de milioane de musulmani.
188. Africa va deveni un continent preponderent islamic.
189. Problema refugiaţilor şi a migraţiilor va fi rezolvată pe plan global.
190. Tehnologia ţărilor din lumea a treia va fi tot mai vulnerabilă la atacurile hackerilor din ţările avansate.
191. Lumea a treia va suferi încă de foamete.
192. În ciuda progreselor civilizaţiei, în lume vor exista 800 de milioane de analfabeţi (11% din total).
193. Creşterea costului energiei convenţionale şi scăderea dramatică a resurselor vor conduce la reorientarea spre noi surse de energie.
194. Conflictele interstatale convenţionale vor începe să fie înlocuite de războaie informatice.
195. Accesul la informaţiile publice va fi generalizat.
196. Fiecare membru al unei comunităţi va putea – teoretic – să monitorizeze comunitatea din care face parte. În schimb, la rândul ei, comunitatea îl va monitoriza, cu siguranţă.
197. Documentul unic de identitate va fi cartea de identitate universală (conţinând date despre naţionalitate, afecţiuni medicale, educaţie, asigurări sociale, loc de muncă, conturi bancare, organizaţii la care e afiliat posesorul etc.).
198. Criminalitatea şi terorismul vor avea ca bază de plecare computerul.
199. Aurul nu va mai fi folosit deloc în calitate de etalon financiar-bancar.
200. Omenirea va deveni o uriaşă bază de date, la graniţa dintre o democraţie cibernetică şi o dictatură informatică.
Sursa Domino.com  preluat de Descopera.ro

Lacurile blestemate din România

Mii de oameni au pierit de-a lungul timpului înghiţiţi de ape, iar de multe ori, rudele pun tragediile pe seama forţelor oculte. Bărci prinse în vârtejuri de neoprit, peşti uriaşi care îi sperie de moarte pe înotători sau biserici distruse de comunişti care iau suflete tribut – sunt doar câteva dintre legende.
Despre Lacul Miresei, aflat în apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Câmpina, circulă tot felul de poveşti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o mănăstire de călugări în care au avut loc păcate grele sau o biserică ai cărei enoriaşi erau foarte păcătoşi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit şi le-a scufundat lăcaşul de cult.
Unii locuitori sceptici spun că apa are o adâncime de patru metri şi nu putea să se scufunde aici o mănăstire, pe când alţii ar putea jura că apa are până la 70-80 de metri. Cert este că lacul îşi ia în fiecare an tributul. Şi numai bărbaţi. Se mai spune că în zilele însorite poţi zări în apă turla fostei biserici.
O altă legendă spune că o fată forţată de părinţi să se mărite cu un bărbat bogat, deşi iubea un alt flăcău, s-a aruncat în apă chiar în ziua nunţii. Dimineaţa, oamenii au zărit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cerând în fiecare an „suflet de om tânăr, în special de bărbat”, cum povestesc sătenii.
Ginere ucis în noaptea nunţii
În ultimii ´60 de ani, zeci de persoane şi-au găsit sfârşitul într-un mod misterios în Lacul Fântânele, din comuna doljeană Radovan. Sătenii spun că, la începutul anilor ’40, în satul Radovan s-au mutat mai mulţi moldoveni, printre care şi o tânără frumoasă pe nume Ileana.
„Muică, era frumoasă foc, ca toate moldovencele. S-a îndrăgostit de ea un băiat de aici de la noi din sat şi s-au luat”, povesteşte Maria Muşetescu (75 de ani). Dar în noapte nunţii, ginerele a fost omorât în bătaie de câţiva nuntaşi. „De necaz, mireasa s-a dus în pădurea de la marginea satului şi s-a spânzurat de ciutura unei fântâni”, mai spune tanti Maria.
Potrivit localnicilor, oamenii care-şi găsesc sfârşitul în lacul Fântânele ar fi victimele miresei spânzurate, pentru că pădurea unde s-a spânzurat înconjoară luciul de apă.
„La câţi oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred că mireasa i-a înecat, că nu îmi dau io seama cum de s-au înecat atâţia bărbaţi în lacul ăsta”, afirmă Muşetescu. Ironia sorţii face ca ultima victimă să fie chiar şeful gărzii de intervenţie a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, care a salvat zeci de oameni de la înec. Bărbatul de 36 de ani a murit când regla presiunea apei în baraj.
Vorbe necurate
La graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău există un alt loc înconjurat de mister şi superstiţii: lacul de la Ciotul Paltinului. Se spune că, în mijlocul apei, bărcile sunt prinse de un vârtej de neoprit, care le trage în adâncuri.
Bătrânii povestesc că fenomenul se explică prin blestemele aruncate de oameni asupra lacului. Format pe craterul unui vechi vulcan, îi obliga pe localnici să ocolească pe un drum greu, iar aceştia spuneau cu necaz: „Dărâma-s-ar muntele, că greu mai e!”. Într-o noapte, în timpul unei furtuni, s-a produs o alunecare de teren care a lărgit lacul cu aproape un kilometru; de atunci a pornit blestemul.
Lacul misterios din Bucegi
Departe de privirile oamenilor, într-o zonă în care doar viperele trăiesc confortabil, se spune că un lac apare şi dispare după legi bizare. Şi că, potrivit localnicilor din zona Poiana Ţapului, fiecare apariţie a lacului în munţii Bucegi este însoţită de moartea sau de dispariţia unor persoane.
Oamenii spun că sunt şi semne prevestitoare: înainte ca lacul să-şi facă simţită prezenţa, vremea se strică brusc, iar vântul bate foarte puternic două zile. A doua zi, undele lacului scaldă munţii pentru una sau mai multe zile, până când îşi primeşte ofranda vie.
Oamenii spun că în acele locuri trăia, în mijlocul unui lac, o vrăjitoare. Copiii chinuiţi de ea s-au revoltat şi, ajutaţi de zâna lacului, au scufundat vrăjitoarea, cu casă cu tot. Numai că puterea acesteia era atât de mare încât lacul revine câteodată, ia un suflet de om şi dispare iarăşi în neant. În ultimii ani au murit aproape numai turişti.
Biserica din ape
Poate cel mai sinistru lac din judeţul Mureş este lacul Bezid. Acesta s-a format prin construirea unui baraj pe valea pârâului Cuşmed. Lucrările au început în 1975, dar umplerea definitivă a lacului s-a încheiat în 1992. Lacul a fost făcut pentru prevenirea inundaţiilor care ar pune în pericol patru sate şi s-a format pe suprafaţa satului Bezidul Nou. Din ape răsare şi acum, ca o fantomă, turla vechii biserici.
Scafandrii de la Serviciul Salvamont Mureş se antrenează în lacul Bezid. „Am intrat prima dată în lacul Bezid în urmă cu trei ani. Atunci am fost solicitaţi pentru a recupera cadavrul unui tânăr înecat acolo. Este sinistru. Vizibilitatea este zero şi doar în zilele foarte însorite poţi vedea ceva la doi metri. Din ce am văzut eu, se pot distinge rămăşiţele caselor şi chiar vechiul drum din sat”, a povestit Robert Kovacs, şef la Serviciul Salvamont Mureş. Cea mai mare adâncime a lacului este de 14 metri.
Iazul care a înghiţit nuntaşii
De istoria blestemată a iazului Nimirceni, situat la cinci kilometri de localităţile sucevene Bosanci şi Fălticeni, se leagă mai multe poveşti. Cea mai veche se referă la un alai de nuntaşi, care ar fi fost înghiţit de apele Nimirceniului cu sute de ani în urmă.
„Era iarnă. Nuntaşii se duceau spre o biserică din apropiere. Ca să nu înconjoare iazul, au trecut de-a latul său. La mijloc însă gheaţa a cedat, iar toţi nuntaşii s-au înecat”, povesteşte Lucreţia Plămădeală, pensionară.
Unii localnici spun că, uneori, în miezul nopţii, nuntaşii revin la viaţă şi continuă nunta, pe iaz auzindu-se acorduri de fanfară, deşi nu este nimeni în zonă.
„Într-o seară, am ieşit să văd de ce urlă câinii. Nu a trecut mult şi am auzit fanfara cântând pe iaz. Am fugit de acolo fără să mă mai uit în urmă. Locul ăsta e necurat mai mult ca sigur”, povesteşte ciobanul Ştefan Dima.
Localnicii spun că iazul cere suflete tinere. „Acum vreo doi ani s-a înecat un tânăr. Era doar până la genunchi în apă, dar el şi-a pierdut viaţa. Unii spun că atunci o voce din adâncuri a spus: «Ora a sosit, omul a venit»”, povesteşte Daniel Ciobanu.
Monştrii din adâncuri
Legendele Balastierei de la Apă, judeţul Satu Mare, referitoare la existenţa unor peşti gigantici care trăiesc la o adâncime de 40 de metri, sunt povestite de oameni care cunosc bine balta. Balastiera, a doua ca mărime din ţară, se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare. În 1970, când râul Someş a inundat judeţul, o mare cantitate de apă s-a revărsat în baltă. Acesta este punctul de pornire al legendelor.
„Nu este exclus ca în acel moment să fi ajuns somni în baltă. În 40-50 de ani, ei pot ajunge şi până la 100 de kilograme. Mediul natural este propice pentru a supravieţui aşa de mult, durata lor de viaţă fiind mare”, spune Mihai Rusu, unul dintre foştii administratori ai balastierei.
Directorul Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Satu Mare, Gheorghe Giran, spune că rudele sale au văzut cu ochii lor peştii uriaşi. „Înainte de ’89 se exploata puternic în zonă. La un moment dat, o cupă a rămas în adâncuri. Pentru recuperarea ei au fost chemaţi scafandrii.
Din câte am auzit, aceştia s-au speriat de monştrii uriaşi din adâncuri. Fratele meu spune că a văzut un peşte cât o traversă de cale ferată”, povesteşte Giran.
Geza Varga (78 de ani), localnic, susţine că a văzut peşti mari cât un om. „Am lucrat şi eu acolo, am văzut cu ochii mei acei peşti uriaşi. Au o gură cât capul meu, cred că m-ar putea înghiţi pe loc”, spune Geza Varga.
Mâncat de peşti
Situat în partea de nord-est a municipiului Iaşi, în apropiere de localităţile Dancu şi Valea Lungă, lacul de baraj artificial Chiriţa serveşte, de prin anii ´68, drept rezervă de apă potabilă pentru capitala Moldovei. Constantin Leonte (78 de ani), din localitatea Valea Lungă, povesteşte de doi paraşutişti care au aterizat din greşeală în apă.
„Unul a scăpat, dar altul a fost înghiţit de ape. Au chemat scafandrii ca să-l caute. Băieţii au intrat în apă, dar după câteva minute, au ieşit speriaţi la mal. Ne-au spus că au văzut nişte somni uriaşi, şi că ei nu mai intră în apă”, spune moş Leonte.
Trupul paraşutistului a ieşit la suprafaţă după trei săptămâni. „Avea o parte a feţei mâncată de peşti. Vă spun eu: sunt mari de tot somnii ăia din lac, că şi scafandrii spuneau că te pot mânca”, zice localnicul.